Municipiul Curtea de Arges se afla in partea nordica a judetulul Arges, in depresiunea bazinului superior al raului Arges, fiind situat la o altitudine de 450 m. Orasul are o suprafata de 75 km patrati, fiind imprejmuit de muscelele si dealurile sudice ale Muntilor Fagaras, din Carpatii Meridionali.

Fiind situat intr-o depresiune intracolinara, orasul dispune de o clima favorabila, caracterizata prin temperaturi moderate pe tot parcursul anului si prin precipitatii abundente. Iernile sunt blande in comparatie cu cele aspre din zona de campie, iar in timpul verii este placut, cu zile luminoase si insorite.

Conform recensamantului din anul 2002, populatia orasului Curtea de Arges insuma un numar de 32.510 locuitori.

Pe teritoriul actualei localitati arheologii au descoperit existenta populatiei daca, aflata sub conducerea lui Dromichaites, in epoca fierului.

Orasul Curtea de Arges este atestat documentar in anul 1247 de catre voievodul Seneslau. Fiind resedinta de scaun a lui Seneslau, fiul sau, Basarab I a unuit toate voievodatele si cnezatele aflate intre Carpati si Dunare intr-o unica tara, Tara Romaneasca, a carei capitala era Argesul.

In 1330 a avut loc razboiul dintre Basarab I si regele Ungariei, Carol Robert, orasul Arges devenind un simbol al independentei statului roman. Trupele lui Basarab I au invins maghiarii la Posada, in defileul Carpatilor.

Prima mitropolie a tarii a fost infiintata la Arges in 1359 de catre fiul lui Basarab, Nicolae Alexandru care a stat la domnia tarii intre anii 1352 si 1364. Prin eforturile noului domnitor s-a construit Biserica Sf. Nicolae, care a devenit ulterior prima necropola a domnitorilor dintre Carpati si Dunare. Au urmat la conducerea tarii Vladislav I, Radu I, Dan I, domnitori care au sprijinit si au incurajat schimburile comerciale dintre Tara Romaneasca si Transilvania, Argesul cunoscand o deosebita dezvoltare economica si astfel devenind cel mai important centru economic, politic si cultural din Tara Romaneasca.

Apogeul dezvoltarii sale ca asezare urbana l-a atins pe vremea domniei lui Mircea cel Batran, Argesul devenind un factor vital in relatiile internationale din partea sud-estica a Europei. La curtea domneasca de la Arges a planuit Mircea cel Batran atacul impotriva turcilor pe care i-a infrant in anul 1394 in batalia de la Rovine.

Actiunile domnitorului Mircea cel Batran impotriva turcilor dar si activitatile de sporire a institutiilor culturale ale Argesului au fost urmate de catre urmasii la domnia tarii Dan al II-lea, Alexandru Aldea, Vlad Dracul, Vlad Tepes.

In secolul al XVI-lea, denumirea orasului s-a transformat din Arges in Curtea de Arges, modificare datorata schimbarii capitalei Tarii Romanesti cand la Arges, cand la Targoviste, Argesul servind ca resedinta temporara a domniei.

In timpul domniei lui Neagoe Basarab a fost inaltata Biserica Manastirii Argesului, ctitorita chiar de domnitor si decorata de catre urmasii sai. Legenda spune ca domnitorul Neagoe Basarab l-a angajat pe mesterul Manole sa construiasca manastirea, dar tot ce cladea ziua, se darama noaptea. Astfel, Manole si-a urmat visul in care un inger a aparut si l-a indrumat sa isi zideasca sotia, Ana, in zidurile Manastirii.

Cand regele Carol I a urcat la tronul Romaniei in anul 1866, au urmat multe schimbari in Curtea de Arges, schimbari care au oferit orasului o imagine regala, o frumusete si un echilibru natural cum rar se intalnesc. A fost construit in stil frantuzesc parcul Manastirii Argesului si Palatul Episcopal, ambele reprezentand doua obiective de mare atractie turistica.

La faimoasa Manastire Curtea de Arges se gasesc mormintele regelui Carol I, Ferdinand I, Reginei Elisabeta, Reginei Maria si cel mai recent, din anul 2003 si cel al Regelui Carol al II-lea.

Alte obiective turistice aflate in Curtea de Arges sunt Biserica San Nicoara cladita in secolul al XV-lea si Biserica Domneasca, ctitoria lui Basarab I.