Municipiul Craiova, resedinta judetului Dolj, este situat in partea sudica a Romaniei, pe malul stang al raului Jiu. Orasul este amplasat in Campia Romana, mai exact in Campia Olteniei, campie delimiatata de Dunare, Olt si Podisul Getic, fiind traversata prin centru de Valea Jiului.

Conform recensamantului efectuat in 2008, populatia Craiovei numara 299.600 locuitori, dintre care 99,2% sunt romani, 0,74 rromi si 0,1% apartin altor nationalitati. Din punct de vedere confesional, 97,9% din locuitori sunt ortodocsi, 0,4% romano-catolici si intr-un procentaj la fel de mic, alte religii.

Municipiului ii este specifica clima temperat continentala de campie, in care se resimt influentele submediteraneene. Valorile temperaturii medii anuale oscileaza intre 10 si 11,5 grade C, iar precipitatiile sunt mult mai scazute decat in restul tinutului.

In Craiova din zilele noastre se gasesc ruinele antice ale asezarii tribului geto-dac al Pelilor, Pelendava, ce dateaza din perioada 400-350 i.H.. Sub numele Craiova, aceasta asezare apare pentru prima data in inscriptia de pe mormantul lui Vadislav I, iar mai tarziu, la data de 1 iunie 1475, apare intr-un hrisov de-al domnului Laiota Basarab.

In a doua jumatate a secolului al XV-lea, Craiova devine un important targ, ce se intinde pe mosia boierilor Craiovesti si pe cea a Basarabilor. La sfarsitul secolului al XVI-lea, Craiova este numita drept centru orasenesc, reprezentand cel mai infloritor loc al schimburilor din zona. In timpul domniei lui Mihai Viteazul, orasul a cunoscut o dezvoltare semnificativa, devenind un puternic centru politic si militar.

In anul 1716, a urcat la conducerea Tarii Romanesti primul domn fanariot, Nicolae Mavrocordat, care a fost intampinat cu ostilitate de catre boierimea din Craiova. Acestia din urma, initial, au imbratisat dominatia austriaca, ulterior insa, au inceput actiunile impotriva administratiei habsburgice, reusind sa ii alunge din Oltenia. Intre anii 1770-1771, capitala Tarii Romanesti a fost mutata la Craiova, deoarece la Bucuresti se luptau armatele turcesti cu cele rusesti, pentru ocuparea acestuia.

Craiova devine in anul 1821, in timpul revolutiei, baza militara a pandurilor, aflati sub conducerea lui Tudor Vladimirescu. In perioada ocupatiei tariste, din 1828-1834, economia Craiovei creste simtitor, iar in anul 1832, orasul devine un important exportator in Turcia si Austria.

In perioada razboaielor, Craiova a jucat un important rol strategic si militar, aici aflandu-se cartierul „Armatei I”. Dupa terminarea zbuciumatei perioade din timpul celor doua razboaie, Craiova devine un important centru industrial, dezvoltandu-se industria constructoare de masini, de avioane, industria alimentara, chimica, electrotehnica, energetica, etc.

De altfel, Craiova reprezinta si un puternic centru universitar-cultural, economic si turistic.

Printre obiectivele ce pot fi vizitate in municipiul Craiova se numara:

Manastirea Cosuna-Bucovatul Vechi este cel mai vechi monument al Craiovei, fiind atestata in anul 1483. Biserica este construita in stil muntenesc, caracterizandu-se prin imbinarea elementelor populare cu cele bizantine.

Biserica Sfantul Dumitru, ctitoria domnului Matei Basarab, a fost construita in anul 1652. Vechiul stil al bisericii nu a fost respectat de catre arhitectul Andre Lecomte de Nouy, care a reconstruit biserica dupa cutremurul din anul 1940.

Biserica Manastirii Jitianu se considera a fi ctitoria lui Serban Voievod si a fost construita in stilul brancovenesc.

Palatul Jean Mihail a fost construit intre anii 1899 si 1907 dupa planurile arhitectului Paul Gottereau, la cerearea unuia dintre cei mai bogati oameni din Romania in acea perioada, Constantin Mihail. In prezent palatul este Muzeu de Arta.

Casa Baniei dateaza din anul 1699 si este printre una dintre cele mai vechi cladiri ale orasului. A fost refacuta in stil popular de catre domnitorul Constantin Brancoveanu si de-a lungul timpului a servit drept locatie pentru adunarile divanului Craiovei, drept locuinta episcopului, tribunal, cartier pentru Murtaza Pasa, locatia primei scoli din Craiova si multe altele.

Casa Vorvorenilor reprezinta un palat construit dupa planurile arhitectului D. Maimarolu in stiulu Renasterii franceze, astazi fiind sediul Mitropoliei Olteniei.

Gradina Botanica a fost amenajata la dorintele si insistentele botanistului Alexandru Buia, avand ca scop studiul de caz pentru studentii facultatilor in domeniu. Gradina are o suprafata totala de 17 ha si este impartita pe patru sectoare distincte.

Parcul Nicolae Romanescu a fost premiat in anul 1900 cu Medalia de Aur la Expozitia Internationala de la Paris. Este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Craiova, fiind unic in Romania si printre cele mai interesante din Europa. Parcul se intinde pe o suprafata ce depaseste 96 ha de plantatii, 4 ha reprezinta o intindere de apa, iar hipodromul are peste 20 ha. Potecile si aleile parcului se intind pe 35 de km, iar in parc exista si o gradina zoologica, populata mai ales cu specii de animale si pasari indigene, existand insa si specii din cele straine.